Ca de fiecare dată, campul de vară la ramura temerarilor încearcă să întărească conexiunea dintre copii și natură, să-i responsabilizeze, să inspire valorile și principiile cercetășești. Plecând plini de entuziasm și cu rucsaci grei în spate, temerarii au fost gata să răspundă unei noi provocări și unui program încărcat: dormitul în cort, trezirea de dimineață cu o înviorare pe cinste, gătitului la vatră, și organizarea împreună cu patrula.
Pentru a încuraja participarea la activități, anul acesta ne-am folosit de o complexă metodă de punctare. Cadrul simbolic al acestui camp fiind jocul de societate Catan, patrula obținea cărți de resurse după fiecare activitate. În plus, răspunsurile la întrebările de cultură generală erau punctate. Patrula putea schimba un pachet complet de cinci cărți (una din fiecare resursă) pentru a cumpăra un lingou de aur- echivalentul unui punct pe avizier. De asemenea, comportamentul fiecărui temerar putea fi punctat cu plusuri sau minusuri, unde la fiecare 5 plusuri acumulate individual, patrula respectivului mai primea un lingou. Aurul a fost cel care a determinat topul patrulelor, iar la sfârșit, acestea au putut alege între diferite premii (rucsac compact impermeabil, lanternă frontală, busolă cu carabină).
În ceea ce privește temele și activitățile care au umplut zilele campului, se numără construcțiile din lemn și sfoară, tema de prim-ajutor, tema despre aprinderea focului, multiple jocuri complexe de comunicare și lucru în echipă (‘’Provocarea Catan- Așezarea’’, ‘’Farul’’, ‘’Ai văzut Hoțul?’’) , competiții sportive (‘’Scoutball’’) și nelipsitul hike. Temerarii au participat și la câteva ateliere la alegere: pictură, pirogravură, fotografie, Catan, având șansa să participe la fiecare atelier. Timpul recreativ a fost umplut de jocuri (petanca, frisbee, tir cu arcul, badminton) sau activități pe patrulă.
În fiecare zi, liderii puneau în scenă câte o fabulă (‘’Bivolul și coțofana’’- G. Topârceanu, ‘’Păstorul și țânțarul’’ - Alecu Donici, ‘’Drumeții și câinii’’- Ivan Andreievici Krâlov, ‘’Leul și șoricelul’’- La Fontaine, ‘’Cocoșul, pisica și șoricelul’’, ‘’Câinele și lupul’’- La Fontaine) care era ulterior discutată, unde temerarii împărtășeau perspectiva lor asupra moralei. Fiecare seară se încheia cu un program distractiv în jurul focului de tabără, cu cântece la chitară și jocuri, pregătite pe rând de patrule.
La finalul campului s-a observat o închegare a patrulei, temerarii au devenit mai deschiși, mai sinceri și mai implicați. Părerile adunate de la ei au fost pozitive, menționând că nu s-ar fi supărat dacă am prelungi campul la două săptămâni. După ce și-au umplut timpul cu activități valoroase, cu oameni frumoși, temerarii au început să aprecieze mai mult lumea din jur, au deprins abilități noi și au învățat unul de la altul.
