Pe o dimineață răcoroasă, la ora 6:30, ne-am adunat la stejar, pregătiți pentru o experiență unică. Eram plini de emoții și un entuziasm care ne umplea inimile. Împreună, am pornit spre imașul de lângă Moldova, un loc plin de semnificație și povești. Drumul a fost cu momente de prietenie, fiecare pas întărind legăturile dintre noi.
Odată ajunși, am început activitățile care ne așteptau. Primul moment a fost lectura „Trecerea Mării Roșii”, o poveste simbolică despre curaj și depășirea obstacolelor. Această lectură ne-a inspirat, ajutându-ne să reflectăm asupra propriei noastre călătorii în cercetășie.
După acest moment, am avut o clipă de liniște, în care ne-am putut gândi la motivele pentru care am decis să facem această tranziție la grupa de exploratori. Fiecare dintre noi a împărtășit gândurile și aspirațiile, întrebându-se la ce suntem dispuși să ne angajăm. Această discuție deschisă a creat o atmosferă de sinceritate și unitate.
Un moment simbolic a fost când ne-am luat rămas bun de la vechea echipă. Fiecare dintre noi a aruncat o piatră în Moldova, simbolizând lăsarea în urmă a trecutului și îmbrățișarea noilor începuturi. Această acțiune a fost nu doar un ritual, ci și un angajament de a continua să creștem și să învățăm.
Reînnoirea promisiunii a fost un alt moment important al zilei. Am primit un nod, simbolul angajamentului nostru față de valorile cercetășiei. Citirea legii cercetașului a consolidat această legătură, amintindu-ne de responsabilitățile și idealurile pe care le împărtășim.
După toate aceste emoții, clanul 2 a primit cu brațele deschise pe clanul 1, semn că suntem acum parte dintr-o comunitate mai mare. Unul dintre lideri ne-a oferit crăcană, o tradiție care simboliza acceptarea și camaraderia dintre noi.
Ziua s-a încheiat cu un moment plin de energie și veselie: am sărit peste foc, un simbol al curajului și al depășirii fricilor. A fost o experiență eliberatoare, care ne-a unit și mai mult.
Toate aceste momente s-au încheiat cu liturghia de la ora 9, un moment de recunoștință și reflecție, în care am mulțumit pentru experiențele trăite. Trecerea la exploratori a fost nu doar o schimbare de statut, ci o reafirmare a valorilor și legăturilor care ne unesc.
---
Temerarii Centrului Local AMD Pildești, cu adevărat gata oricând, s-au adunat la ora 11:30 pentru a pregăti probele care vor arăta adevărata valoare a lupișorilor de clasa a V-a.
După un lung drum anevoios, dar plăcut, au ajuns în lunca de la Simionești unde imediat s-au pus pe treabă. S-au pregătit fel de fel de probe, de la baloane cu făina, la bowling, până la o super cursă cu obstacole.
În timp ce temerarii pregăteau cu spor probele, lupișorii de clasa a V-a s-au întâlnit cu toți liderii pentru a-și lua rămas bun, împărtășind cele mai frumoase lucruri învățate alături de Mowgli, Baghera, Baloo și ceilalți. Au vărsat câteva lacrimi, dar și-au ridicat fruntea și au zâmbit pentru că aventura de a lăsa lumea mai bună nu se oprește aici.
Au încălecat pe super vehiculelor lor, pe biciclete, și au mers pe drumul pe care le-au traversat și temerarii mai înainte pentru a-și arăta vrednicia. Ajunși pe pajiștea de lângă junglă, au fost întâmpinați de un cioban care se afla cu oile la păscut (Șeful de la ramura temerarilor). Acesta i-a luat la întrebări pentru a afla cine sunt și de ce au venit pe pajiștea lui, agitându-i oile. Lupișorii, fiind curajoși și vorbăreți, i-au răspuns ciobanului la toate întrebările. Acesta nefiind sută la sută sigur dacă să-i lase să treacă mai departe, i-a trimis câte doi la probele create de temerari unde și-au dat toată silința pentru a le trece.
După două ore de probe sofisticate, au trecut toți cu brio peste probe. Lihniți, ciobanul i-a chemat alături de ceilalți temerari pentru a servi prânzul, unde au venit în fugă.
Alături de toți liderii, de eXploratori și temerari, lupișorii de clasa a V-a au fost numiți oficial temerari vrednici de a-și continua misiunea lăsată de Baden Powell, de a lăsa lumea puțin mai bună decât au găsit-o.
